Confesiuni

Si stai si citesti si te gandesti si nu stii ce sa faci.... si ajungi aici. Si cred ca ai un vis, cum multi au. Un vis adevarat nu fleacuri. Daca visul tau e sa ajungi de la 800 de lei pe luna la 1200 , imi pare rau nu pot sa te ajut. Ala nici nu e un vis, e un fleac. Ar trebui sa iti fie rusine de tine daca asta e tot ce iti doresti. Iar ceilalti care n-au murit si care inca vor, si isi doresc , ar trebui sa fie mandri de ei. Sa nu fii o mumie. Vreau sa iti spun ca ai nevoie de un plan. Un vis fara un plan nu e decat o iluzie. Si daca ai dat gres pana acum e doar pentru ca n-ai avut un plan. Nu pentru ca te-au impiedicat altii. Sau pentru ca au ras de tine. Asta oricum trebuia sa se intample. Tu n-ai avut un plan. N-a zis nimeni ca e usor sau ca o sa fie usor, dar daca ai impresia ca asta e tot si ca s-a terminat, te inseli, iar daca renunti esti slab. Iar daca renunti si nu o iei de la capat esti slab si prost. E normal sa fii slab. E doar inceputul, asa e la inceput. Dar sa fii prost nu e bine. Sa te dai batut cand nici n-ai inceput macar, asta e prostie. Ai nevoie de un plan. Un plan bine pus la punct, care sa cuprinda tot , de la inceput pana la final. Nimic nu trebuie lasat la voia intamplarii. Orice ti-a trecut prin minte este posibil, daca il pui in practica. Doar dupa ce planul este pus la punct poti trece la treaba. Nu poti incepe fara un plan pentru ca vei da gres, si o vei lua de la zero iar. Si vei fi dezamagit. De aia.... avem nevoie... de un plan. Dupa ce ai terminat cu planul, vei vedea lucurile mai clar. Dar asta nu e destul. Pentru ca un plan sa fie posibil trebuie sa te schimbi. Trebuie sa renunti la tot ce te ingradeste. Nu trebuie sa ai limite. Nici viziuni inguste. Nu trebuie sa traiesti in realitatea altora. Trebuie sa traiesti in realitatea ta. Si asta o poti face doar daca renunti. Renunta la tot. Trebuie sa fii liber ca sa poti incepe. Transformarea e dureroasa si ciudata. Ti-am zis ca nu va fi usor deci nu e momentul sa renunti. E doar inceputul. Pe masura ce urmaresti planul punct cu punct, trebuie sa uiti de orice altceva. Fara limite, asa am zis. Te vei simti altfel. Te vei simti ciudat. Te vei simti alt om. Dar nu va fi ceva placut. Nu trebuie sa renunti. In momentul in care ai inceput, vor veni si loviturile. Una cate una cate una, si te vor durea. Si vei simti nevoia sa te opresti. Nu. Nu e momentul sa te opresti. Nici sa renunti. Adu-ti aminte ca esti slab, iar daca treci de asta vei fi mai puternic. Cei puternici nu mai simt loviturile. Dupa ce noaptea va trece, iar dimineata va veni, vei sti ca a trecut prima zi, prima zi pe care ai trecut-o fara sa renunti, si atunci vei fi schimbat. Vei fi altfel. Si asa cum prima zi vine si trece, vor mai veni multe. Tu nu trebuie sa te opresi. Nu trebuie sa renunti. Ai de urmat un plan pana la capat. Iar daca vei bifa unul dintre punctele acelui plan, vei sti ca ai reusit ceva. Vei sti ca functioneaza. Si atunci te vei simti mai puternic. Punct cu punct trebuie sa mergi pana la final. Nimic altceva nu mai conteaza. Iar daca prin absurd, dumnezeu, shiva, allah, fortele universului, sau orice altceva te vor opri, chiar si aproape de final si iti vor spulbera planul in asa fel incat sa nu mai ai nici o sansa sa il indeplinesti, nu fi trist, pentru ca ai trecut un prag pe care nu multi il trec, iar dupa asta nu vei mai face niciodata parte dintre mumiile din randul carora ai iesit la inceput. Si atunci vei fi diferit.


Raspunsuri

E greu , dureros, sufocant , uasemanator cu sevrajul ..durere fizica si spirituala, dar rezist..bafta si tie. P.S: a 4-a zi :)
Tu, confesionarule, spune-mi si mie daca tu ai ajuns la finalul planului tau! Si daca Da, ce ai reusit? Cat de diferit esti tu acum fata de noi ceilalti, muritorii de rand? Te rog, raspunde umilei mele persoane!