Am vreo 28 de ani,nu beau si nu fumez,am o iubita frumoasa,o iubesc,imi face toate placerile,ne potrivim de minune la pat...cand avem ocazia ne iubim non-stop.concediile le facem singuri ca sa putem sta in camera de hotel fara deranj.ne f**em incontinuu,iesim doar sa mancam sau sa vizitam ceva important si ne intoarcem in pat.dar..tot as f**e orice femeie sau pustoaica ce arata mai binisor si celor mai uratele tot le-as da o m*** chiar daca am iesit sa mancam dupa 2-3 ore de s**.si multe pica in plasa!cateodata ma simt vinovat si ma retrag in barlog,incerc sa ma tin departe de tentatii si sa fiu fidel.sunt asa mandru de mine cand reusesc. Dar..dupa luni de liniste,se intampla sa am cateva zile in care nu pot sa fac s** cu iubita,sa fiu singur si sa apara tentatia.se trezeste pradatorul din mine si iese la vanatoare.2-3 like-uri pe fb la diferite fete e plasa pe care o arunc.cine imi da like-uri inapoi,parca ma cheama.e ca un limbaj al oamenilor usori.incep discutia si de acolo parca ma aprind mai rau.imi place sentimentul ala de satisfactie si de dominare pe care il am la sfarsit.dupa ce se tin tari,se dau neinteresate si chiar oripilate de insinuarile mele,accepta intalnirea si de acolo nu mai exista cale de intoarcere.sentimentul pe care il am cand ma ridic din pat si vad fata intinsa,obosita si satisfacuta,ca se uita la mine si isi doreste sa nu plec de langa ea,mahnirea ei ca a doua zi s-ar putea sa nu o mai bag in seama si sarutul de plecare pe care il cerseste cu ochii dar nu indrazneste sa spuna,toate astea se amesteca intr-un drog de care sunt dependent.Cateodata am impresia ca pt asta traiesc. Imi doresc sa scap de dependenta asta,sa nu mai simt remuscari si sa fiu cuminte. Ce mult imi doresc sa se linisteasca focul din mine.O iubesc asa mult pe asta mica a mea si nu vreau sa o pierd.stiu ca nu ar suporta daca ar afla si mai stiu ca nu poti sa scapi la infinit cu aventuri,mai ales ca le fac pe langa casa. Duc o lupta cu firea mea si ma consuma!ahh,daca ai stii tu Diana...