Suntem nefericiti cu totii. Ma intreb cateodata , cu ce am gresit, sau ce pedeapsa trebuie sa indeplinesc pentru simpla mea existenta? Cine a vrut ca eu sa exist si de ce? De ce totul s-a intamplat fara voia mea? sunt o fiinta nefericita. singura. fara bucuria de a trai. totul pt ca nu am iubire ..ma simt neiubita. am limite de care nu pot trece..nu ma simt implinita , ma feresc sa folosesc cuvantul "nu" si sa fiu ma buna , mai pozitiva. Pe langa faptul ca sunt constienta ca undeva..involunatar 'negatia' din viata si din limbajul meu ma distruge incet incet continui sa o fac. ma simt goala. cateodata sunt bucuroasa , din simplul motiv ca imi ispasesc greselile si ca asa trebuie sa fie , ma complac in suferinta. simt o bucurie combinata cu o melancolie purpurie atunci cand vad in parc batranei tinandu-se de mana , sau oameni iubindu-se pe strada ...le vad conexiunea si stiu ca exista. e uimitor:) si sper ca intr-o zi vom avea toti asa