Acum cateva ore relatia mea s-a spulberat. Totul a inceput acum 28 de ore cand am plecat la birou. Petrecusem noaptea la parintii lui si asta presupunea sa ma trezesc cu o ora mai devreme decat in mod normal, ca sa ajung in timp util la birou. Ceea ce am si facut. Ziua s-a desfasurat in mod normal, birou - munca, cand pe la ora 18:00 iubitul m-a sunat sa ma roage sa ii cumpar o camasa pentru petrecerea burlacilor care urma in acea noapte (petrecere la care eu am insistat sa participe, ca sa se mai relaxeze). Am plecat de la birou am mers o ora prin soare, am mai petrecut o ora la cumparaturi (timp in care m-am straduit sa ii gasesc o camasa pe masura), iar apoi a urmat drumul spre casa. Si acasa totul a decurs exact cum m-am asteptat, ne-am intalnit, si-a probat camasile, i-am calcat camasa, am fost apoi la supermarket, l-am ajutat sa isi faca parul (ca doar era iubitul meu si trebuia sa fie prezentabil). Intr-un final a plecat, si eu m-am asezat in pat si am adormit instant (eram extenuata). In timpul noptii m-am mai trezit de cateva ori sa vad daca primisem vreun mesaj de la el si daca este bine, iar pe la 5 dimineata m-a sunat sa ma roage sa ii deschid usa. Dupa ce a ajuns acasa, a inceput sa ma sarute si eu l-am refuzat pentru ca eram extrem de obosita. In acel moment am simtit cum se prabuseste tot cand el mi-a spus ca daca nu ii ofer ce vrea, se duce sa plateasca pentru acest serviciu. Si a plecat... Cand s-a intors (ma enerveaza ca a trebuit sa fiu atat de responsabila, as fi vrut sa fiu mai dura si sa nu ii mai raspund), i-am deschis din nou usa si l-am lasat sa doarma (nu am putut sa il las sa doarma in parc, si putin beat fiind). Acum astept sa se trezeasca sa isi faca bagajul sa plece. Am fost 4 ani impreuna, si chiar aveam incredere ca nu este genul de persoana care sa faca un asemenea lucru... (in special ca vorbeam de nunta si de un copil). Am ajuns sa cred ca nu exista barbati care sa nu insele si atunci, ma gandesc, ce sens are sa mai iubim, daca suntem raniti mereu? Suntem atat de masochisti?