De mult nu mai reusesc sa visez si traiesc vise urate.. uneori imi doresc sa zbor..am lacrimi in ochi si ma gandesc la ce e rau...in momentul asta am ganduri necurate. Sa plec undeva unde sa nu ma stie nimeni. Sa fiu doar eu si nimeni altcineva. Stau cu un obiect ascutit in mana..am vrut sa-mi fac rau, dar la ce folos? M-ar durea. Pastile pentru asa ceva nu am. Nu mai suport. Imi e rau. Ma doare capul si inima. La ce folos toate gandurile? Toate sentimenele? Se merita? Nu. Asta e mesajul meu de adio..sunt egoista, dar sper ca, candva ma veti ierta pentru ce voi face si veti uita de mine. Acum, privesc in jos de la geam. Mi-a venit un gand..nu e mult pana jos dar, daca iti doresti cu adevarat, poti zbura. Voi incerca sa-mi iau zborul. De mult mi-am dorit sa fac asta. Stiti ca va ziceam eu ca mi-as dori sa stau intr-un spital si sa privesc oamenii dragi care ma privesc? Asta e sansa mea. Asadar...priviti partea buna...va voi veghea..nu mai suport..nu mai pot..am ascuns prea mult tristetea din sufletul meu..o sa-mi fie dor de voi... Adio!..